Titlu: Introducere în creativitatea publicitară
Autor: Sorin Preda
Editura: Polirom
Anul apariției: Iași, 2011
Traducere: original
ISBN: 978-973-46-2235-1

25 de idei din Introducere în creativitatea publicitară

1. Franța pornește de la inimă pentru a atinge mintea, Japonia procedează invers, în timp ce în SUA pornesc de la minte pentru a atinge portofelul (cu referire la curentele din advertising);
2. Tot secretul reclamei stă în durată. Să te reînnoiești fără să te schimbi. Să spui același lucru fără să te repeți;
3. Așa cum se întâmplă în publicitatea adevărată, omul intră în supermarket nu ca să cumpere, ci ca să-și ostoiască dorul de a visa. Produsul e doar bariera, poarta și biletul cuvenit de intrare;
4. Genialul Bill (cu referire la Bill Bernbach) a găsit deja o cheie publicitară: un cumpărător care zâmbește este pe jumătate îndrăgostit (de produsele tale, desigur);
5. Refuză orice client care îți limitează creația (același Bill – om de publicitate)! Este pentru mulți publicitari un vis galactic, un ideal cu neputință de atins;
6. Ne-am obișnuit să ne salvăm prin visare. Totul se rezolvă prin vis, prin reverie și speranță: iubirea cea mare, viitorul copilului, sărăcia, boala, neputința și umilințele. Până și cumpărăturile din supermarket sunt un vis – singurul nostru vis care se transformă în realitate;
7. Idealul în publicitate este să-l faci pe altul (mass-media, în principal) să lucreze pentru tine. Costă mai puțin și se dovedește a fi mult mai convingător pentru consumator;
8. Asemenea jurnalismului, publicitatea nu are legi, ci doar exigențe, principii și constrângeri (se referă la statutul publicității ca știință);
9. Publicitatea aparține celor avizați și pricepuți. Celor tineri ca spirit și bătrâni ca experiență. Nu întâmplător, marile reușite publicitare ies din tiparul obișnuit. Aparțin inspirației geniale sau curajului nebun;
10. Dușmanul creativității va fi mereu stereotipul – de gândire, de acțiune, de exprimare;
11. Atenție, simpla afirmare a propriei valori nu este suficientă! A spune nu este același lucru cu a fi;
12. Omul e comod și leneș, dar nu vrea totul de-a gata;
13. Cum bine se știe din psihologia percepției, mesajele negative, negre sau macabre au mare impact pe moment, dar au fost foarte repede uitate, dat fiind caracterul lor puternic anxiogen (e pe aceeași idee ca mitul de marketing că sexul vinde);
14. Orice produs are o cheie proprie de lectură, un nucleu de semnificație. Produsul în sine nu înseamnă mare lucru. Semnificația lui contează;
15. Fără hiperbolă și fără adjective pompoase, presa și publicitatea ar deveni simple preocupări monahale;
16. Viitorul aparține – vrem, nu vrem – happening-ului și spectacolului stradal;
17. A face pe cineva să-ți adopte punctul de vedere înseamnă de fapt a-i schimba opinia, preferința, convingerile;
18. Presa poate fi câștigată de partea ta, însă cu o condiție: să-i cunoști punctele slabe și să-i oferi ceea ce vrea (povești, mai ales);
19. În numele dreptului sacru la informare , suntem asediați de păreri, îndemnuri, proteste și comentarii. Zarva acestei jungle textuale este mult mai puțin inocentă decât pare, câtă vreme ea urmărește un scop, declarat ca atare sau nu: să comunice un mesaj și să obțină un efect anume;
20. Lucrurile nu sunt importante prin ele însele, ci prin semnificația lor;
21. Un lucru e limpede, având valoare de axiomă: cel puțin în actul cumpărării, oamenii nu acționează logic sau rațional. Altele sunt motivele (emoții, afecte, imitație, imagine despre sine etc.);
22. Nu întâmplător, shoppingul exagerat trădează anumite tulburări psihoafective;
23. Oamenii au tendința de a parcurge reclamele în felul următor: mai întâi ilustrația, apoi titlul, primul rând al textului, apoi sigla. Dacă le-am stârnit interesul, oamenii se vor întoarce să citească și restul textului;
24. Fără publicitate, lumea noastră s-ar prăbuși iremediabil în haos și indistinct. Fără ea, fabricile ar intra rând pe rând în faliment, ziarele și-ar înceta apariția, iar întreaga industrie de divertisment s-ar restrânge la câteva manifestări stângace, de amatori;
25. Un caz aparte: publicitatea-guerilă. Ca să reziste concurenței feroce, micile agenții sunt nevoite să adopte o strategie de “gherilă”, axată pe o maximă mobilitate și pe specularea oricărei erori a concurenței.

8 necesități importante pentru vânzări

După o muncă asiduă, Packard (1964, apud Larson, 2003, pp. 170-182) a identificat opt necesități stringente utilizate frecvent în vânzarea produselor:

• necesitatea securității emoționale;
• necesitatea de a-ți afirma valoarea;
• necesitatea satisfacerii egoului;
• necesitatea de a fi iubit (nevoia de a avea obiecte ale dragostei);
• necesitatea statorniciei;
• nevoia de tinerețe sau de sănătate veșnică;
• nevoia de asociere, de apartenență.

Unde poate fi găsită cartea Introducere în creativitatea publicitară?

Eu mi-am luat cartea (cu multe altele) de pe librarie.net, cu doi ani în urmă. Acuma, la o simplă căutare pe Google, marile lanțuri de librării nu o mai au pe stoc. Din fericire, o mai vinde cineva pe eMag (25 de lei + curier) și second pe okazii (23 de lei + curier).

Dar știți ceva? Știți de ce 90 %  din cărți le cumpăr de pe librarie.net? Au printre cele mai bune prețuri! Chiar și acum, după aproximativ doi ani de când am cumpărat-o eu, Introducere în creativitatea publicitară este la 10 lei. Te costă mai scump curierul. 😂 Nu și dacă mai bagi ceva în coș. 😀😉

Pentru cei care nu au răbdare după curieri, Introducere în creativitatea publicitară poate fi găsit în format pdf (libris, goodreads, polirom).

Cartea se adresează oamenilor de publicitate în special, dar poate fi utilă pentru oamenii de marketing, social media și tot ce înseamnă vânzări. Poate fi utilă pentru orice pasionat care dorește să înțeleagă cum funcționează publicitatea și cum “scăpăm” banii din pușculiță.

Ajunși aici, nu-mi rămâne decât să vă urez lectură plăcută. Sau multă răbdare, în caz că alegeți să așteptați după curier. 😁